Relatia mama- fiu , sau de ce unii barbati urasc femeile si le iubesc in acelasi timp…

Relatia mama- fiu , sau de ce unii barbati urasc femeile si le iubesc in acelasi timp…

Barbatii sunt vulnerabili. Atunci cand vin la terapie sunt inarmati cu scutul si spada, fiindca asa au fost invatati ( de catre mama, de cele mai multe ori, fiindca mama/ femeia este cea care face educatie).

Au fost invatati sa adopte rolul luptatorului, sa fie barbati, sa nu cedeze, fiindca barbatii nu plang niciodata… Un barbat e puternic, nu are frica, poate sa le rezolve pe toate…

De fapt, dupa un timp, cei mai curajosi si increzatori in fortele lor, leapada armura pe care au lipit-o strans de ei, chiar daca desprinderea acesteia e dureroasa si presupune responsabilizare si asumarea propriului Sine si acceptarea a ceea ce sunt ei in esenta, a ceea ce nu poate fi acceptat si integrat.

Treptat, ei dezvaluie un Eu incredibil de vulnerabil, dramatic si plin de tensiuni, hranit de ambivalente…

Barbatul care provine dintr-o familie in care mama a fost distanta afectiv ( fara sa ofere iubire, mangaiere, continere, vorbe frumoase si intelegere empatica) si in care acest comportament a fost dublat de o atitudine dominanta ( de control),  in prezenta unui tata pasiv/ absent emotional ( fara implicare afectiva fata de copil ) are toate sansele sa dezvolte o atitudine ambivalenta fata de femei.

Acest barbat iubeste si uraste femeia.
El ajunge sa se manifeste plin de iubire, tandru intr-un anumit moment, ca dupa aceea sa ajunga in cealalta extrema: sa critice, sa jigneasca, sa devina agresiv ( verbal sau fizic).

Si toate astea pentru a ascunde sentimentele de vulnerabilitate pe care le traieste intens si carora ii e greu sa le faca fata, deoarece, acestea nu au fost acceptate si continute de catre mama .

De multe ori, acest barbat adopta comportamentul ” macho”, incercand sa diminueze rolul femeii, s-o minimalizeze in relatia cu el, tratand-o cu superioritate. Uneori, reuseste chiar sa-i induca acesteia, un sentiment de culpabilizare ( o va invinovati pentru toate nereusitele lui).

Astfel, apare santajul emotional. Si pentru santaj, e nevoie de doi… 

Copyright © Laura- Simona Ciocoiu, psiholog- psihoterapeut
‪#‎lauraciocoiu‬ ‪#‎psihoterapie‬ ‪#‎consiliere‬ ‪#‎dezvoltarepersonala‬ ‪#‎raniemotionale‬‪#‎terapiedecuplu‬ ‪#‎sexualitate‬ ‪#‎erotism‬ ‪#‎mama‬ ‪#‎femeie‬ ‪#‎barbat‬ ‪#‎copil‬‪#‎agresivitate‬ ‪#‎Eu‬ ‪#‎vulnerabilitate‬ ‪#‎afectivitate‬ ‪#‎ambivalenta‬ ‪#‎acceptare‬‪#‎imaginedesine‬ ‪#‎incredereinsine‬ ‪#‎ea #el‬ ‪#‎iubire‬ ‪#‎cuplu‬ ‪#‎ura‬ ‪#‎culpabilizare‬‪#‎continere‬ ‪#‎santajemotional‬ 

Chestionar pentru evaluarea blocajelor

Chestionar pentru evaluarea blocajelor

Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra blocajelor pe care le intampina oamenii, si, in acelasi timp, pentru a-i ajuta sa constientizeze si sa clarifice aceste blocaje pe care le au, am conceput acest chestionar.

Informatiile sunt confidentiale si sunt importante pentru un studiu pe care doresc sa-l realizez. Nevoile celor care apeleaza la serviciile mele sunt importante pentru mine.

Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra situatiilor cu care se  confrunta persoanele din societatea noastra si care sunt cele mai frecvente dificultati, am sintetizat in acest chestionar, principalele tipuri de blocaje pe care un om le poate avea.

Cei care doresc sa-l completeze, o pot face in conditii de respectare a anonimatului si de confidentialitate ( nu este nevoie sa va dati numele, iar informatiile oferite de dvs. nu sunt publice).

Completarea chestionarului este simpla, dvs raspunzand cu ADEVARAT – FALS, daca simtiti ca acel tip de blocaj se manifesta in viata dvs. Aveti posibilitatea sa adaugati completari in ceea ce priveste alte dificultati cu care va confruntati.

AICI puteti completa chestionarul.

Va multumesc pentru ajutorul pe care mi-l oferiti, in cresterea calitatii serviciilor puse la dispozitia clientilor mei.

Copyright@ Laura- Simona Ciocoiu

 

#‎lauraciocoiu‬ ‪#‎consiliere‬ ‪#‎psihoterapie‬ ‪#‎dezvoltarepersonala‬ ‪#‎blocaje‬‪#‎procrastinare‬ ‪#‎terapiecuplu‬ ‪#‎sentimente‬ ‪#‎relatii‬ ‪#‎comportament‬ ‪#‎frica‬‪#‎incredere‬ ‪#‎gandirenegativa‬ ‪#‎anxietate‬ ‪#‎depresie‬ ‪#‎psihiatrie‬ ‪#‎neurologie‬‪#‎sanatate‬ ‪#‎fiibinecutine‬ ‪#‎iubestete‬ ‪#‎aigrijadetine‬ ‪#‎psiholog‬ ‪#‎psihosomatica‬‪#‎somatizare‬ ‪#‎stres‬ ‪#‎echilibru‬ ‪#‎imaginedesine‬ ‪#‎stimadesine‬ ‪#‎iubire‬

Lost Song

Lost Song

Cuplurile nefericite ajung asa datorita ranilor pe care fiecare partener le aduce cu sine, rani care vin, de cele mai multe ori din trecut, din relatia cu parintii. Relatiile noastre de iubire depind de tipul de atasament pe care l-am dezvoltat in copilarie…

Fiecare duce cu sine, la maturitate, nevoi neimplinite ca si copii, rani nevindecate, traume, frici, imagine de sine negativa, stima de sine degradata…

Cei mai curajosi vin in terapie si povestesc despre relatia cu parintii, despre cum s-au simtit ca si copii: poate nu intotdeauna au fost intampinati in nevoile lor, poate au fost respinsi, nu s-au simtit iubiti si acceptati ca si copii, poate asteptarile parintilor au fost prea mari etc

Poate ca uneori parintii, prea absorbiti de grijile si fricile lor,  suferind la randul lor ca si copii, nu au stiut cum sa fie alaturi de ei, sa-i sustina, sa-i contina cu toate emotiile si trairile lor, sa-i accepte asa cum sunt…

Love - Alexander Milov

Uneori, parintii au fost prezenti, dar ne-au neglijat sau abuzat. Alteori, parintii (amandoi sau doar unul dintre ei) au fost absenti fizic ( in urma mortii/ divortului) sau, chiar daca au fost prezenti fizic, au fost absenti emotional…

Fiecare dintre noi are ranile sale, cicatricile sale emotionale, pe care a incercat, sau nu, sa le vindece…

E greu sa ne apropiem de ele, sa ne dam voie sa le simtim, de aceea, de cele mai multe ori, nu ne mai gandim la ele, evitam sa vorbim despre acestea, dar asta nu inseamna ca au disparut. Poate ne este frica sau rusine si nu vrem sa vedem ce e acolo, dar putem face asta intr-un spatiu sigur, continator, in psihoterapie.

Atata timp cat vom refuza sa ne uitam la ele si sa le acceptam  ( fiindca ele sunt ale noastre, nu ale altora), ranile vor fi mereu acolo si daca nu vom avea grija de ele, vor avea ele ” grija” de noi, reactivandu-se atunci cand vom simti frica de a pierde relatia, de a pierde iubirea partenerului.

Uneori, nu mai putem face nici macar cuplu, fiindca suntem prea plini de fricile din noi…

Deconectati de la proprii parinti, ajungem sa ne simtim instrainati de noi.

Si cum putem fi conectati la celalalt, atunci cand suntem deconectati, in primul rand de la noi?

Si inca suntem doar niste copii…


Copyright@ Laura- Simona Ciocoiu


‪#‎lauraciocoiu‬ ‪#‎consiliere‬ ‪#‎psihoterapie‬ ‪#‎terapiedecuplu‬ ‪#‎artterapie‬‪#‎dezvoltarepersonala‬ ‪#‎femeisibarbati‬ ‪#‎cuplu‬ ‪#‎relatii‬ ‪#‎comunicareempatica‬‪#‎abuz‬ ‪#‎trauma‬ ‪#‎depresie‬ ‪#‎agresivitate‬ ‪#‎abandon‬ ‪#‎atasament ‬‪#‎ranaemotionala‬ ‪#‎conectareempatica‬ ‪#‎neglijare‬ ‪#‎intruziune‬ ‪#‎ArtWithHeart‬‪#‎MusicArt‬ ‪#‎SenzArt‬ ‪#‎ExpressYourself‬ ‪#‎AiGrijaDeSufleulTau‬

 

Ce facem cu tristetile noastre?

Ce facem cu tristetile noastre?

Ni le trăim.

Ceea ce simţi, vine din tine, nu din afara ta. Cu cât respingi mai mult aceste sentimente, trăiri, cu atât ele se vor întoarce şi mai mult la tine.

Pentru că ele nu au unde să se duca în altă parte, atâta timp cât îţi aparţin…
Sunt ale tale şi e important să ai grijă de ele.

Poate sună paradoxal, dar ele chiar au nevoie de iubirea ta.

Important este să le dai voie să fie, să le exprimi, să le exteriorizezi, să le accepţi, să le conţii.

Poate te sperie asta, poate sună imposibil de realizat.

Ca să faci singur asta, poate să pară chiar înfricoşător… Dar nu eşti singur!

Dă-ţi voie să-ţi trăieşti tristeţile şi alte sentimente care-ţi aparţin,
într-un spaţiu sigur, fiind însoţit în explorarea trăirilor tale,
de un psihoterapeut.

Întotdeauna există un început! 

Recomandare film: BABEL.
Copyright@ Laura Ciocoiu

Interventia psihoterapeutica in trauma prin arsura

Interventia psihoterapeutica in trauma prin arsura

In urma unui eveniment traumatic, e nevoie de timp si spatiu pentru continerea suferintei si a tuturor emotiilor ce o insotesc.

Socul emotional care apare la inceput este urmat de furie, de neputinta, depresie si trairi puternice care au nevoie sa fie continute si exprimate intr-un cadru psihoterapeutic, adecvat.

Arsurile cauzeaza cicatrici fizice si emotionale, care vor aminti victimei si familiei acesteia,  evenimentul traumatic. Practic, toata viata vor exista evidente fizice ale evenimentului traumatic.
O problema majora a pacientilor care au experimentat trauma prin arsura, este aceea ca persoana se lupta cu o schimbare a imaginii corporale, pe care are nevoie sa o accepte.
Pacientii cu arsuri la nivelul fetei si mainilor, deci la nivelul partilor expuse ale corpului, sunt afectati psihic mai mult decat pacientii care sufera arsuri pe parti ale corpului neexpuse vizual.
Vizibilitatea crescuta a arsurilor face ca trauma si efectele psihologice ale acesteia sa fie mai accentuate.
Multe dintre aceste persoane sufera de depresie.

Psihoterapia imediata in aceste sitiuatii de criza are ca obiective evaluarea agentilor stresori, a situatiilor de risc, a mecanismelor de coping ( de a face fata situatiei) a rezilientei etc.
Familia si suportul oferit de aceasta are un rol esential in recuperarea pacientului cu arsuri.

Evaluarea acestor factori trebuie inceputa cat mai curand posibil. Deasemenea se evalueaza si familia, pentru a se stabili factorii de risc si punctele forte pe care aceasta le are in sustinerea si recuperarea pacientului cu arsuri. Prin urmare, se lucreaza si cu familia in acelasi mod in care se lucreaza si cu pacientul.

Persoanele cu arsuri, in afara problemelor fizice, au simptome psihologice de dezorientare, confuzie, tulburari tranzitorii de somn si delir, probleme de concentrare, de alimentatie etc.

E important, ca acestea si famila,  sa stie ca problemele vor continua o perioada.

In urma unui asememea eveniment traumatic, pacientii cu arsuri, au o perceptie distorsionata a realitatii, o sensibilitate crescuta, o stare de anxietate amplificata.

Tratamentul medicamentos si chirurgical trebuie instituit in acelasi timp cu cel psihoterapeutic pentru rezolvarea crizelor fiziologice. Aceasta perioada este si o perioada critica din punct de vedere psihologic.

Pacientul cu arsuri are o stare de anxietate crescuta, frica de moarte, frica de durere si frica de interventiile chirigicale in acelasi timp. Toate acestea pot imprima o directie diferita si  influenteaza  evolutia pacientului  in procesul de recuperare.

Factorii psihologici au o influenta majora in gestionarea durerii si anxietatii.

Chiar daca persoanele sunt in stare critica sau grava , e foarte important sa li se vorbeasca. Chiar daca nu raspund, nu inseamna ca nu aud.

Familia reprezinta suportul esential in recuperarea pacientilor cu arsuri, deoarece ea poate oferi un punct de sprijin pentru directie si control.

Pentru pacientul care a experimentat o situatie traumatica, situatie in care nu a avut niciun control, e important sa existe continere intr-un timp si spatiu, in care el sa poata recastiga controlul.
Prin urmare, in procesul psihoterapeutic, persoana  este ajutata sa faca asta.

Persoana este ajutata sa se concentreze in prezent.

SAM_0787
copyright@ Laura Ciocoiu

Ulterior interventiei in criza, sunt utilizate tehnicile creative- expresive, deoarece trauma este incapsulata la nivel corporal, mai mult sub forma imaginilor si a  trairilor, decat sub forma cuvintelor.

Appleton ( 2001) a studiat efectele tehnicilor expresiv- creative asupra pacientilor cu arsuri, care au necesitat spitalizarea. In astfel de traume, rolul psihoterapeutului in interventia traumatica este de a oferi posibilitatea exprimarii terapeutice si mobilizarea resurselor atat de profunde ale persoanei, pe drumul catre de recuperare.

‪#‎LauraCiocoiu‬ ‪#‎psihoterapie‬ ‪#‎consiliere‬ ‪#‎trauma‬ ‪#‎arsura‬‪#‎interventiepsihoterapeutica‬ ‪#‎depresie‬ ‪#‎anxietate‬ ‪#‎tehniciexpresivcreative‬‪#‎artterapie‬ ‪#‎emotii‬ ‪#‎exprimare‬ ‪#‎comunicare‬ ‪#‎control‬ ‪#‎psihoterapeut‬‪#‎psiholog‬ ‪#‎psihiatrie‬ ‪#‎corp‬ ‪#‎imaginecorporala‬

Copyright@ Laura- Simona Ciocoiu

 

Dependenta de Nefericire

Dependenta de Nefericire

Nefericirea este pretutindeni, dar si fericirea.
Voltaire

Esti dependent de nefericire?
Deseori ne confruntam cu o serie de dificultati care ne impiedica sa fim persoana care ne dorim sa fim si sa traim viata pe care o visam.


Nevoia dobandita, dar inconstienta de a –ti provoca o stare de nefericire,
poate sa fie explicatia pentru multe din neplacerile pe care le traiesti.

Uneori ai nevoie de un grad de disconfort pentru a-ti mentine echilibrul interior si exista in tine nevoia inconstienta de a te sabota.

 

Fading Love Andrej Mazur

Dependenta de nefericire poate explica:
– tendintele de a intra in relatii romantice care sfarsesc prost,
– dificultatea de a mentine o greutate ideala,
– alegerile pentru activitati care-ti fac placere, dar care sunt riscante
– crearea unui conflict pentru a distruge relatia, atunci cand intalnesti o persoana cu care iti place sa fii, la care tii mult si care tine la tine,
– dificultatea de a te apropia de oameni si de a avea relatii stranse cu ei
– atingerea unui scop si incapacitatea de a te bucura de reusita
– pierderi in urma carora iti este foarte greu sa-ti revii
– lipsa pasiunii si a trairii satisfactiilor in plan personal si profesional etc

Simti ca traiesti genul acesta de experiente ?

Poti explora aceste aspecte in cadrul sedintelor de psihoterapie individuala sau in cadrul unui grup de suport.
Vei gasi explicatii pentru nefericirea ta si vei intelege mai bine anumite aspecte despre tine, despre felul tau de a fi si de a functiona.

Suna acum si fa o programare!
Poti schimba in bine viata ta!

Copyright@ Laura- Simona Ciocoiu