Ce facem cu tristetile noastre?

Ni le trăim.

Ceea ce simţi, vine din tine, nu din afara ta. Cu cât respingi mai mult aceste sentimente, trăiri, cu atât ele se vor întoarce şi mai mult la tine.

Pentru că ele nu au unde să se duca în altă parte, atâta timp cât îţi aparţin…
Sunt ale tale şi e important să ai grijă de ele.

Poate sună paradoxal, dar ele chiar au nevoie de iubirea ta.

Important este să le dai voie să fie, să le exprimi, să le exteriorizezi, să le accepţi, să le conţii.

Poate te sperie asta, poate sună imposibil de realizat.

Ca să faci singur asta, poate să pară chiar înfricoşător… Dar nu eşti singur!

Dă-ţi voie să-ţi trăieşti tristeţile şi alte sentimente care-ţi aparţin,
într-un spaţiu sigur, fiind însoţit în explorarea trăirilor tale,
de un psihoterapeut.

Întotdeauna există un început! 

Recomandare film: BABEL.
Copyright@ Laura Ciocoiu