In urma unui eveniment traumatic, e nevoie de timp si spatiu pentru continerea suferintei si a tuturor emotiilor ce o insotesc.
Socul emotional care apare la inceput este urmat de furie, de neputinta, depresie si trairi puternice care au nevoie sa fie continute si exprimate intr-un cadru psihoterapeutic, adecvat.
Arsurile cauzeaza cicatrici fizice si emotionale, care vor aminti victimei si familiei acesteia, evenimentul traumatic. Practic, toata viata vor exista evidente fizice ale evenimentului traumatic.
O problema majora a pacientilor care au experimentat trauma prin arsura, este aceea ca persoana se lupta cu o schimbare a imaginii corporale, pe care are nevoie sa o accepte.
Pacientii cu arsuri la nivelul fetei si mainilor, deci la nivelul partilor expuse ale corpului, sunt afectati psihic mai mult decat pacientii care sufera arsuri pe parti ale corpului neexpuse vizual.
Vizibilitatea crescuta a arsurilor face ca trauma si efectele psihologice ale acesteia sa fie mai accentuate.
Multe dintre aceste persoane sufera de depresie.
Psihoterapia imediata in aceste sitiuatii de criza are ca obiective evaluarea agentilor stresori, a situatiilor de risc, a mecanismelor de coping ( de a face fata situatiei) a rezilientei etc.
Familia si suportul oferit de aceasta are un rol esential in recuperarea pacientului cu arsuri.
Evaluarea acestor factori trebuie inceputa cat mai curand posibil. Deasemenea se evalueaza si familia, pentru a se stabili factorii de risc si punctele forte pe care aceasta le are in sustinerea si recuperarea pacientului cu arsuri. Prin urmare, se lucreaza si cu familia in acelasi mod in care se lucreaza si cu pacientul.
Persoanele cu arsuri, in afara problemelor fizice, au simptome psihologice de dezorientare, confuzie, tulburari tranzitorii de somn si delir, probleme de concentrare, de alimentatie etc.
E important, ca acestea si famila, sa stie ca problemele vor continua o perioada.
In urma unui asememea eveniment traumatic, pacientii cu arsuri, au o perceptie distorsionata a realitatii, o sensibilitate crescuta, o stare de anxietate amplificata.
Tratamentul medicamentos si chirurgical trebuie instituit in acelasi timp cu cel psihoterapeutic pentru rezolvarea crizelor fiziologice. Aceasta perioada este si o perioada critica din punct de vedere psihologic.
Pacientul cu arsuri are o stare de anxietate crescuta, frica de moarte, frica de durere si frica de interventiile chirigicale in acelasi timp. Toate acestea pot imprima o directie diferita si influenteaza evolutia pacientului in procesul de recuperare.
Factorii psihologici au o influenta majora in gestionarea durerii si anxietatii.
Chiar daca persoanele sunt in stare critica sau grava , e foarte important sa li se vorbeasca. Chiar daca nu raspund, nu inseamna ca nu aud.
Familia reprezinta suportul esential in recuperarea pacientilor cu arsuri, deoarece ea poate oferi un punct de sprijin pentru directie si control.
Pentru pacientul care a experimentat o situatie traumatica, situatie in care nu a avut niciun control, e important sa existe continere intr-un timp si spatiu, in care el sa poata recastiga controlul.
Prin urmare, in procesul psihoterapeutic, persoana este ajutata sa faca asta.
Persoana este ajutata sa se concentreze in prezent.
copyright@ Laura Ciocoiu
Ulterior interventiei in criza, sunt utilizate tehnicile creative- expresive, deoarece trauma este incapsulata la nivel corporal, mai mult sub forma imaginilor si a trairilor, decat sub forma cuvintelor.
Appleton ( 2001) a studiat efectele tehnicilor expresiv- creative asupra pacientilor cu arsuri, care au necesitat spitalizarea. In astfel de traume, rolul psihoterapeutului in interventia traumatica este de a oferi posibilitatea exprimarii terapeutice si mobilizarea resurselor atat de profunde ale persoanei, pe drumul catre de recuperare.
De multe ori, fara sa vrem, incercam sa-i schimbam pe cei din jurul nostru, mai mult, sau mai putin constient…
Cred ca important este sa luam lucrurile si persoanele, asa cum vin, asa cum sunt…
Atunci cand ne asteptam ca persoanele sa fie intr-un anumit fel, iar situatiile sa evolueze intr-un fel anume, ne facem rau singuri…
Cred ca, atunci cand nu ai asteptari, si poti sa accepti ceea ce este, asa cum este, se mentine starea de echilibru, traiesti in prezent si esti conectat la tine.
Sa astepti de la altcineva sa fie asa cum iti doresti, sau ca lucrurile sa evolueze exact asa cum vrei, inseamna o mare nevoie de control. Si o dovada de neincredere … in tine …
Oamenii, situatiile, nu sunt asa cum vrem noi sa fie si singurii asupra carora putem avea control suntem noi insine…
Fiecare om este unic si e bine asa. Nici gemenii nu sunt identici…
A fi tu, asa cum esti, in relatia cu celalalt, e o expresie a libertatii pe care ti-o acorzi tie, dar si celuilalt. A-l accepta pe celalalt asa cum este, reprezinta o dovada de respect, de incredere si, nu in ultimul rand, de iubire. In acest fel ii respectam unicitatea si libertatea de a fi.
A fi tu, asa cum esti, inseamna a-l putea accepta si pe celalalt cu felul lui de a fi. Daca nu putem sa facem asta pentru noi, in primul rand, e greu de crezut ca il vom lasa pe celalalt sa fie asa cum este el.
Asa ca, in primul rand, sa ne intoarcem la noi, fiindca interactiunea cu ceilalti spune, de fiecare data, ceva despre noi.
Relatiile autentice, sunt destul de rare, iar fara incredere si respect reciproc, acestea nu exista… Exista orice altceva, dar nu autenticitate…
Deci, atunci cand nu- l accept pe celalalt asa cum este, de fapt, nu ma accept pe mine, asa cum sunt…
People will do anything, no matter how absurd, in order to avoid facing their own soul. Carl Jung
Oricat de mari ar fi golurile din sufletul nostru avem tendinta sa aratam tuturor ca suntem fericiti si optimisti…
De ce trebuie sa ne ascundem nemultumirea, nefericirea, neplacerea… de ce acestea nu sunt acceptate? Si acestea sunt parte din viata.
Incotro ne indreptam? Suntem atat de multumiti si fericiti pe cat aratam celorlati? Igiena sufletului este esentiala. Este vorba de sanatatea noasta mentala si de cea emotionala. Cand avem o problema fizica, mergem la medic, daca ne doare maseaua, apelam la stomatolog…
De ce pare atat de greu sa accepti ca ai o problema sufleteasca si ca suferi? Sau ca nu te simti bine cu tine? Ori cu o situatie in care te afli? De ce este atat de greu sa accepti ca ai ajuns intr-un punct in care nu mai gasesti resursele interioare care sa te ajute sa-ti restabilesti echilibrul?
Fiecare dispune de aceste resurse, doar ca in anumite momente ale vietii, ele sunt blocate, nu mai functioneaza din diverse motive, energia necesara activarii lor, nu mai este deajuns.
Fericirea nu inseamna ceea ce ai, ea depinde de ceea ce esti tu,
de felul in care te simti tu cu tine, de structura ta psihica, emotionala.
Fericirea vine din interior, si nu din lucruri exterioare.
De ce omul asteapta pana cand nu mai poate?
Realizati cat de profunda este suferinta unui om care se sinucide, astfel incat instinctul de supravietuire, care este cel mai puternic, nu mai poate actiona?
Suferinta anihileaza complet acest instinct. Suferinta ( si aici vorbim de sfera emotionala) e atat de profunda si dureroasa, incat nu-i mai poti face fata. Pierderea pe care o traim in adancul sufletului nostru, nu mai poate fi contrabalansata cu nimic, nu mai exista nimic in afara noastra care sa aiba puterea sa ne ridice. Si atunci actul final, vine ca o eliberare…
Din pacate, directia in care se indreapta societatea si studiile arata ca numarul persoanelor cu probleme de sanatate psihica s- a dublat si sunt in crestere…
Tu, cat de fericit/ nefericit esti, de fapt? Poti sa recunosti asta macar fata de tine…
Te poti ascunde de oricine, doar de tine, nu!
El a vrut sa-si invete fiii sa nu judece lucrurile prea repede, sa aiba o perspectiva completa si sanatoasa asupra lucrurilor/ persoanelor, asa ca i-a trimis pe fiecare, pe rand, sa mearga si sa priveasca un copac- un mar.
Primul fiu a vazut marul in timpul iernii, al doilea l-a vazut primavara, al treilea in timpul verii, iar cel mai tanar fiu, l-a vazut toamna .
Cand timpul s-a scurs, ei s-au intors, si tatal i- a chemat impreuna, pentru a povesti despre ceea ce au vazut.
Primul fiu a spus ca pomul era urat, indoit si rasucit. Al doilea fiu a spus ca, dimpotriva, pomul era inverzit, frumos, acoperit de muguri și ca promitea un rod bogat. Al treilea fiu nu a fost de acord cu toate astea si a spus ca pomul a fost incarcat cu flori care raspandeau un parfum minunat, ca era atat de frumos si ca a fost cel mai delicat lucru pe care-l vazuse vreodata. Ultimul fiu a spus ca el nu e de acord cu toate acestea si ca a vazut pomul copt și incarcat de mere rosii, care abia mai stateau pe crengi, ca era plin de viata si sanatos.
Tatal le-a explicat apoi fiilor sai, ca toate acestea au fost corecte, ca fiecare are dreptate in ceea ce-a vazut, dar ca ei au vazut doar un singur anotimp din viața acestui copac.
Le-a spus ca nu poti judeca un copac, sau o persoana, in functie de un singur anotimp si ca esenta a ceea ce sunt copacul sau persoana, placerea, bucuria si dragostea care sunt in viata acestora, pot fi masurate doar in final, atunci cand toate anotimpurile sunt la un loc, impreuna, cand vezi imaginea de ansamblu, din toate unghiurile…
Si nici macar atunci nu ai dreptul sa judeci… poti doar sa intelegi mai bine lucrurile, sa le vezi dintr-o alta perspectiva, una complexa…
Daca renunti atunci cand e iarna, iti va fi dor de speranta primaverii, de frumusetea verii si de implinirea toamnei tale.
Propriul corp este sursa tuturor informatiilor esentiale pentru viata.
Identitatea noastra, se dezvolta incepand cu identitatea fizica- corpul meu sunt EU.
Corpul nostru este un continator al emotiilor noastre si acceptarea emotiilor inchise in corp ne aduce mai aproape de noi.
A intra in contact cu aceste trairi si a ne da voie sa le simtim, contribuie la conectarea cu sine , cu prezentul si la eliberarea de trecut.
Adevaratele sentimente sunt acolo, in corp.
– George, arati foarte bine astazi! – Multumesc! – Ioana, ce bine arati astazi! – Da? Probabil din cauza luminii…
Cand o femeie incearca o rochie care este stramta, se gandeste ca s-a ingrasat. Atunci cand un barbat incearca niste haine care sunt stramte, se gandeste ca au intrat la apa…
Femeile au un simt critic mult mai accentuat decat barbatii, in ceea ce priveste aspectul fizic. Ele sunt mai “ dure” cu propria persoana, se subestimeaza.
Imaginea fizica are un puternic impact asupra celorlati, aspectul fizic este primul cu care intram in contact, e ceea ce se vede si multe persoane sunt preocupate de asta. Este o carte de vizita. Imaginea fizica este legata de vestimentatie, de make-up, de accesorii, dar in primul rand de corp, de relatia pe care o avem cu acesta.
In meseriile cu mare “ vizibilitate” se investeste foarte mult in aceasta imagine fizica. Uneori acordam prea multa atentie aspectelor care tin de imaginea noastra in ochii celorlalti: cum ne vad ceilalti, ce spun altii despre noi, si tinem cont de nevoile noastre, in mai mica masura.
Imaginea de sine este ceva cu care defilam toata viata si poate fi sustinuta sau sabotata de factorii externi, dar consider ca, in cea mai mare masura, este influentata de factorii interni, tine de felul in care ne vedem noi, de felul in care ne percepem. La imaginea de sine fizica, putem lucra mai usor si de multe ori aceasta este influentata de media, de presiunea factorilor sociali etc.
In urma unui studiu legat de felul in care femeile se percep pe ele ca fiind frumoase, a rezultat ca doar 4% dintre femei se considera asa. Increderea in sine este cea care determina daca o persoana e frumoasa.
Copyright@ Antonio Mancini – In the Boudoir ( 1886, pastel)
Imaginea de sine se formeaza in copilarie si depinde in mare masura de atitudinea parintilor fata de copil. Modul de autoperceptie, autostima si autoevaluare , tine foarte mult de felul in care parintii valorizeaza aspectul fizic si de felul in care acestia ajuta la construirea unei imagini de sine sanatoase si realiste. Perceptia de sine influenteaza relatia cu noi si cu ceilalti.
De cele mai multe ori, femeile au o imagine de sine negativa… Asta poate spune mult despre respectul de sine, despre stima de sine si increderea in sine…
Consider ca toate acestea tin de IUBIRE – de iubirea conditionata primita ca si copii…
De cele mai multe ori, ne sabotam singure…
Fiecare dintre noi poate decide cand e timpul pentru o schimbare de atitudine.
Totul porneste, insa de la acceptarea de sine.
Paradoxal, daca ma accept asa cum sunt, abia atunci pot schimba ceva la mine.
De ce dietele se adreseaza indeosebi femeilor? Si de ce 95 % dintre clientii cu tulburari alimentare sunt femei ? Femeilor li se cere sa “ corespunda “ unei imagini” ideale”, agresiv promovata de media, in special de cea vizuala, fiindca traim intr-o lume in care domina dictatura vizualului. As putea spune, ca, intr-o oarecare masura, femeile sunt supuse unei presiuni psihologice exterioare, care, treptat, ajunge sa fie introiectata si sa devina o presiune psihologica ce ajunge sa domine din interior.
copyright@ Laura Ciocoiu
Modelele de frumusete feminina sustinute, promovate si valorizate excesiv de catre mass-media, seteaza mental copiii, si in special tinerii, pe o singura directie : succesul si reusita in viata din punct de vedere personal, profesional si material sunt conditionate de incadrarea in aceste standarde de frumusete. Presiunea sociala isi spune cuvantul, iar ” factorii de progres” reprezinta o sursa a psihopatologiei, deoarece ” obliga” indivizii la o hiperadaptare- exrem de rapida.
In acest fel imaginea corporala este distorsionata, relatiile interumane afectate, echilibrul psihic, destructurat.
Femeia “trebuie” sa fie slaba, pentru a fi considerata “ frumoasa”, trebuie sa arate intr-un anumit fel- asa cum ni se induce prin mass- media. De fapt promovarea excesiva a acestui ” ideal ” de frumusete, genereaza aparitia unor probleme serioase de natura fizica si psihologica, acestea avandu-si originea in problemele de natura emotionala pe care persoana le traieste, si pe care le evita. Uneori se ajunge la cazuri extreme: anorexia si bulimia.
