Amazing message, voice, song and video!!! In my opinion, this video is a symbolic one. And this is ART.
1000 Forms of Fear is the name of the album – fear is the biggest enemy of the human being and fear can hide itself beyond the normal behavior, or in an apparently normal behavior.
Of course, nowadays, most people concentrate in seeing things on the surface, and what is obvious.
At the beginning, body is freezing, suspended in the door frame, as it was numbed – not having negative feelings, ugly parts of life. Sia’ s portrait is hanging in one of the rooms… We see the image of an untidy, disordered house. This is an insane image.
Empty rooms – you are alone, just with your feelings, your fears (1000 forms of fear), with everything you feel and can be overwhelming at that moment, so, you ‘push it down’.
Sia is a deep soul and I think the video clip was very well organized… This is ART. And ART is symbolic.
The lyrics seem to say it would be about alcoholism, but in fact, I think, this is a metaphor for addiction, for any kind of addiction.
My perception about all the content (music, lyrics, image, movement etc) is a symbolic, a metaphoric image for our 1000 forms fear and for any addiction (alcoholism, drugs, unhappiness).
Addictions (of any kind) are unconscious attempts to cope with negative feelings, or the painful reality, with too strong emotions (especially the shame feeling).
As feelings are so strong and difficult to be managed, the need to hide them and try to control them is stronger, in order to suppress negative emotions.
Here is so much sadness and loneliness, depression I would say, or manic depression, which is transformed into big anger, because depression is an unvoiced angriness.
‘Party girls don’t get hurt’… This is not true, they should smile all the time and entertain others; they must maintain a good atmosphere. Everyone just wants them „for a good time call.” They don’t have ‘ problems’. They fake smiles and are like puppets being controlled by others.
I read on YouTube a lot of comments about this video and about ‘the naked’ girl who dances – Maddie Ziegler – she is amazing!
She is dressed in a leotard costume (nude color, like skin color ) – could be a representation of being emotionally naked… You see the ‘naked’ body, in fact, she is in her ‘naked soul’. Because body is a container of emotions and feelings, so, you don’t see the body. You ‘see’ / FEEL only emotions (if you can feel it). The child is spinning around dramatically searching for help. It could be the inner child within us, the lost, neglected inner child.
I studied movements, the choreography and the space. It seems to be a chaotic, bizarre dance, which seems to be without direction, in order to express the overwhelming feelings and chaos in the mind. It is such a big space there, empty space outside and inside, too. It seems she wants to fill this space with her amplified movement, and to not live such a loneliness and despair, which will be never ending in an empty space.
To expose your emotions, feelings in fact, means to be vulnerable and to be naked. In fact, the power came from accepting this vulnerability. Only a strong person can say I AM WEAK!
Here is such energy and intense movement. The house is empty, only a few portraits and drawings on the walls… all doors are open: ‘ Come in, if you can!’ Push it down- fears are forced to stay inside, not to be externalized.
I have to run from this, ‘here comes shame’ and the shame feeling is so overwhelming.
Sia’s voice cut the deaf silence of this empty space. I hear the voice as a desperate cry for help: Do you hear me? Are you listening to me? Do you feel me? Her voice breaks the heavy loneliness and inner fears when all this goes out and tries to fill the space around.
A fake smile, a strange, artificial smile a creepy image, isn’t it?
Final movement is robotic, repetitive, ending in a state of stillness. Energy decreased and she is in pending. Would you come into my life to see how it really is? Will you stay here, with me to accept me as I am, with my negative sides?
Why is the song named Chandelier?
The Chandelier is so beautiful, in a room where it is, everyone sees it, there’s not anything hidden. But there’s no chandelier, only an opposite image that highlights and amplify the message. This is about something as fragile as human being having fears, addictions, overwhelming feelings…
Maybe this chandelier is just the fragility of human beings. When it falls, you cannot do anything and I think it’s important to be aware of this.
Sia made the video’s lyrics. Here you do not see the face, the body… you just know she is there, because you recognize her after haircut (and voice). Sia is unique. In fact every person is unique (despite the fact that some people try to copy the others). Actually, what I mean is that Sia is authentic. She does not try to emulate anyone’s style, she has an unique and amazing voice and more than this, she has a very strong message. I don’t think you need to show your tits or ass to be recognized as valuable and authentic artist… you do not need to show, even your face… 🙂
Her Live performances are stunning!
I said at the beginning of my opinion THIS IS ART!
ART has the power of containing paradoxical elements and through ART, people can bring together all elements, in order to integrate experiences and inner conflicts.
Music is LIFE.
Fears, bad or negative feelings are part of life. And for ‘ DEAR LIFE’ we need holding on…
De multe ori, adultul care se simte singur, înghite medicamente, se droghează, dezvoltă comportamente adictive, consumă alcool, mâncare în exces, merge la cinema, merge în vizită la prieteni şi cunoştinţe şi face orice pentru a astupa „ groapa”, acel vid interior. De multe ori, aceste persoane nu ştiu ce să facă cu ele, cu corpul lor, cu spaţiul care le aparţine, cu sufletul lor, nu ştiu ce să facă cu timpul lor…
Dati-i omului o masca si va va spune cine este ! Oscar Wilde
Dramaterapia reprezintă utilizarea teatrului, a improvizaţiei, a jocului de rol, a muziciişimişcării, a poveştilor,măştilorşi ritualurilor, a marionetelor şi jocurilor inspirate din teatru(jocuri dramatice), ca factor terapeutic, în ajutorul persoanelor care au o stare de discomfort fizic şi/ sau psihic ( emoţional.)
Dramaterapia are la bază concepţii şi teorii din sfera antropologică, psihologică, sociologică, psihodramă şi psihoterapie. Reprezintă uniunea dintre dramă şi terapie, dar nu este o simplă alăturare a celor două discipline. Combinarea celor două produce o a treia modalitate, distincta, de intervenţie- ajutorare a persoanelor, utilizând cele mai potrivite tehnici/ elemente din fiecare arie, pentru a încuraja maturizarea şi dezvoltarea .
Dramaterapia reprezintă utilizarea teatrului in situaţii speciale. Este o modalitate adecvata lucrului cu copiii, cu adolescentii, cu adultii si persoanele varstnice, atat individual, cat si in grup. Deasemenea, este utilizata cu succes in cadrul organizatiilor, pentru consolidarea echipei, imbunatatirea comunicarii intre membrii echipei, pentru gasirea unor modalitati creative de rezolvare unor situatii nou aparute, de gestionare a situatiilor conflictuale etc.
Pele- Copilul Focului copyright@ Laura Ciocoiu
Tehnicile utilizate în dramaterapie sunt numeroase si utilizarea lor difera de la un client la altul . Pot fi utilizarea vocii, a corpului, sau ambelor, improvizaţia sau jocul de rol, realizarea poveştilor, sau povestirea sau altetehnici specializate cum ar fi sculptura, oglindirea sau inversarea de rol.
Pot implica utilizarea lutului, plastelinei, a acuarelelor, maştilor, marionetelor, a materialelor de orice natura, costumelor, sau pur si simplu se pot baza pe utilizarea dramatica a relatiei terapeutice dintre terapeut şi client ( individual sau in grup).
Rainbow Monster copyright@ Laura Ciocoiu
Dramaterapia este utilizată de cele mai multe ori în a ajuta clienţii:
– să- şi rezolve problemele
– să obţină catharsisul, să- şi exteriorizeze gandurile, trăirile şi emoţiile
– să devină conştienţi de valoarea lor şi de Sinele lor ( să descopere adevăruri despre sine, sa scoata la suprafata aspecte ascunse ale Sinelui )
– să înţeleagă sensul, semnificaţia şi rezonanţa unor simboluri personale
– să exploreze şi să depăşească unele pattern-uri de relaţionare şi comunicare nesănătoase
– sa acceseze si sa valorifice resursele interioare
– sa comunice eficient, clar, fara ambiguitati etc
Mai mult decât să se centreze pe aspectele negative, dramaterapia se centrează pe resursele persoanei, într-un cadru adecvat, care oferă siguranţă şi încredere în terapeut.
Inca de la inceputul vietii noastre, suntem capabili sa imitam expresiile faciale ale oricarei persoane aflate in proximitatea noastra si acest lucru poate fi observat la copii la cateva ore de la nastere. Aceasta scoate in evident faptul ca “nucleul fiintei umane” este mai degraba drama decat limbajul. De-a lungul vietii, dramatizam si jucam diferite roluri, visam intr-o forma dramatica, intram in contact cu conceptul de “ca si cum” in toate starile noastre de veghe si de somn.
Dramaterapia si teatrul nu inseamna doar “ a juca”, ci reprezinta un proces profund prin care persoana trece din” realitatea de zi cu zi” in “ realitatea dramatica”.
Cutia Pandorei- copyright@ Laura Ciocoiu
Terapia prin joc si dramaterapia ajuta persoanele sa se miste de la o realitate la alta, in moduri adecvate.
Pe masura ce copiii se maturizeaza, ei pot sa separe rolurile care apartin “dramei de zi cu zi” ( realitatea zilnica), de rolurile care apartin “dramei imaginate” ( realitatea dramatica). Teatrul este multidimensional si implica biologicul, latura spirituala, artistica, estetica, sociala, aspectele ce tin de ritualuri. Teatrul poate fi considerat ca un agent terapeutic, al schimbarii, transformarii si poate aduce schimbari majore in viata, ne poate imbogati experientele.
In Grecia Antica, teatrul reprezenta centrul modului de viata al comunitatii si era chiar o modalitate de gestionare a emotiilor si comportamentelor antisociale si in acea vreme, acesta era utilizat cu scopul de a vindeca, de a educa, de a ajuta la evolutia spirituala, asa cum ritualurile au fost utilizate de-a lungul secolelor in diferite culturi ( in Grecia antica, in Asia si Africa etc) .
Teatrul, utilizarea artei dramatice in psihoterapie, in dezvoltarea personala si educatie ajuta la explorarea povestilor personale, la autocunoastere si constientizarea propriei persoane, la stabilirea unei relatii sanatoase cu sine si cu ceilalti.
Paradigma dramatica de dezvoltare are la baza 3 componente: Corporalitate – Proiectie – Rol ( dr. Sue Jennings) si corespunde stadiilor de dezvoltare pe are un copil le parcurge.
Persoana se dezvolta urmand aceasta directie, ajungand sa intre in rol si sa-l “traiasca” , lucrand in primul rand pe corporalitate, esentiala in dezvoltarea psihica si apoi proiectand in afara sa, ceea ce se afla in interior.
Un alt model de lucru in dramaterapie este cel expresiv- creativ, care are la baza modelul Jungian de lucru. Proiectia foloseste lucrul cu nisipul ( sand play), modelarea lutului sau miscarea corpului, pentru exprimarea trairilor, fantasmelor si scoaterea la suprafata, prin imagini, simboluri, metafore a ceea ce se afla in inconstient. Prin intermediul metaforei, terapeutul obtine informatii necenzurate, in mod indirect. In felul acesta sentimentele, trairile neconstientizate, generatoare de stari confuze, sunt imbracate in metafore si simboluri si pot fi folosite in crearea de povesti prin care persoana intra in contact cu parti ascunse ale Sinelui, devenind mai constienta de potentialul pe care-l detine si de resursele interioare de vindecare.
Modelarea lutului favorizeaza accesarea emotiilor
Copyright@ Laura Ciocoiu
Deasemenea, dramaterapia este o modalitate prin care emotionala poate fi continuta si poate sa furnizeze un mecanism de siguranta in care persoana sa se simta continuta si acceptata cu toate trairile ei si sa creeze un spatiu in care persoana sa le exploreze, in ritmul propriu, alaturi de dramaterapeut.
Consider ca este foarte important lucrul cu ceea ce se afla in interior, si ca autocunoasterea este esentiala pentru evolutia personala si functionarea sanatoasa si adecvata in toate ariile vietii, iar dramaterapia, teatrul ( pregatirea pentru rol), pot facilita aceasta dezvoltare. Teatrul ( a intra in rol si a te distanta) in mod paradoxal, te aduce mai aproape de tine, te ajuta sa intri in contact cu esenta fiintei tale. Teatrul favorizeaza relevarea Sinelui si dezvoltarea armonioasa a acestuia.
Experienta emotionala personala are o mare importanta in pregatirea rolului si in punerea acestuia in forma fizica.
Iar asa cum spunea Stanislavski, pregatirea pentru un rol, antreneaza acea stare interioara creativa care te duce in zona subconstientului si o activeaza. In acest fel, creativitatea este stimulata si valorizata, iar toate resursele nebanuite pe care persoana le detine, sunt activate.
Dualitatea traita de Hamlet si de Ofelia Copyright@ Laura Ciocoiu
“ Fundatiile solide ale imaginii pe care o avem despre lume si, prin urmare, asupra profunzimii sau superficialitatii ei, se formeaza in primii ani ai copilariei. O astfel de viziune este apoi elaborata si perfectionata, dar nu se schimba in mod esential.” Arthur Schopenhauer
Relaţia terapeutică în terapia centrată pe persoană este esenţială şi depinde de autenticitatea şi congruenţa terapeutului. Numai în condiţiile unui comportament congruent din partea terapeutului ( condiţie de bază ), clientul se poate „dezvălui”. Pentru clientii borderline, relaţia terapeutică este asemeni unui câmp de luptă şi uneori poate fi chiar o zonă ameninţătoare. Persoana borderline are nevoie de suport şi de distanţă în acelaşi timp. Are nevoie de un mediu sigur, care să- i permită să evolueze în direcţia dobândirii autonomiei. Tocmai de aceea este importantă cunoaşterea specificului tulburării, ca o condiţie esenţială pentru înţelegerea empatică şi pentru eficienţa terapiei.
În practica psihoterapeutică întâlnim frecvent tulburarea de tip borderline. De altfel se mai spune că « piatra de încercare » a unui psihoterapeut este clientul/ pacientul borderline. Pentru terapeutul începător, este greu să « îl conţină » pe clientul borderline şi să-şi menţină acceptarea pozitivă necondiţionată pe parcursul terapiei şi chiar pe parcursul şedinţei.
