Primii ani de viata sunt fundamentali pentru restul vietii copilului, de aceea, parintii trebuie sa acorde o atentie deosebita copilului, prin stimularea senzoriala adecvata.
Stimularea senzoriala timpurie are numeroase beneficii:
Beneficii cognitive
stimuleaza invatarea conceptelor, intelegerea, rationamentul si capacitatea de reactie la mediu
Beneficii emotionale
ofera experiente afective si sociale care maresc stima de sine, independenta, exprimarea emotiilor si capacitatea de a socializa cu ceilalti
Beneficii lingvistice
dezvolta abilitatea de a comunica, cu mediul, ajutand copilul sa inteleaga si sa se exprime mai bine prin cuvinte, sunete si tonuri
Beneficii motorii
intareste musculatura si imbunatateste coordonarea miscarilor corpului, capacitatea de deplasare si indemanarea
Dezvoltarea cognitiva are la baza jocul, iar un copil care nu se joaca, are niste dificultati/ intarzieri in dezvoltare.
Tocmai de aceea, parintii sunt primii care pot observa asta si pot veni cu copilul la un consult de specialitate.
Chiar daca un copil se joaca singur sau cu ceilalti, cu obiecte sau fara, jocul il ajuta sa experimenteze si sa devina din ce in ce mai bun in ceea ce are importanta pentru el.
Fundatiile unei dezvoltari armonioase si cunoasterea adecvata a lumii, incep cu interactiunea senzoriala si motorie asupra acesteia. Dezvoltarea creierului si evolutia sa, incep si se bazeaza pe miscare si explorare senzoriala.
Stimularea senzoriala si dezvoltarea creierului se influenteaza reciproc si depind una de cealalta.
Imbunatatirea activitatilor motorii si senzoriale si procesarea informatiilor, apar inainte ca invatarea sa se desfasoare la un nivel elaborat, comportamental sau academic.
Atunci cand copilul mic are o experienta senzoriala bogata, echilibrata, i se ofera acestuia posibilitatea unei dezvoltari emotionale si fizice sanatoase.
Baza acestei dezvoltari o constituie tocmai bogatia experientei senzoriale pe care bebelusul o are inca din burta mamei.
Intre copil si persoana care-l ingrijeste ( in special mama) se creaza o relatie de atașament primar.
Atasamentul primar se bazeaza in principal pe o relatie senzoriala cu persoanele care au grija de copil. Relatia de atasamet primar se formeaza fata de persoana care satisface nevoile noastre senzoriale si care ne ofera un sentiment de siguranta.
Astfel mirosul mamei devine familiar copilului, ne simtim protejati intr-un mediu cu care suntem familiari. Suntem hraniti de mama, reactionam la vocea ei si raspundem mangaierilor si atingerilor ei.
Experienta noastra senzoriala timpurie este esentiala pentru dezvoltarea emotionala si fizica echilibrata si se formeaza pe baza experientei senzoriale, in relatie cu figura de atasament primara, care, de cele mai multe ori este mama.
Chiar inainte de ne naste, impulsurile primite de noi sunt senzoriale. Cercetarile arata ca în burtica mamei, bebelusul raspunde semnalelor luminoase, poate avea reactii fata de sunete si muzica si poate sa reactioneze la miscare si atingeri. Nu stim daca exista cercetari care sa arate reactia la mirosuri, dar atata timp cat mirosul este conectat cu creierului ancestral este evident ca acesta se dezvolta inca din uter.
Cu siguranta mirosul mamei face ca sa creeze acea familiaritate initiala intre copil si mama lui. Ca sa nu mai spunem, ca atunci cand un copil are o jucarie preferata sau o paturica, acestea nu ar trebui spalate, deoarece se distruge mirosul primar, cel care creaza acea relatie cu jucaria sau cu paturica.
Cand copilul ( sau chiar adultul) se simte insecurizat- cand nu se simte sigur, – el se leaga de ceva, care este familiar si senzorial.
Rutina, orele de masa si mancarea, fotografiile de familie si melodiile preferate, patul, hainele sunt lucruri pe care le cunoastem, si le cunoastem prin intermediul corpului.
Toate lucrurile reinnoite/ noi ne influenteaza sistemul senzorial.
Suntem incurajati sa ne schimbam in totalitate mobilierul din bucatarie, living room, dormitor. Alterarea mediului familiar, a obisnuintelor, ne afecteaza mediul familiar si calitatile senzoriale ale acestuia.
Asa cum mediul nostru se poate schimba brusc, tot asa se poate schimba si lumea copilului.
Copiii au nevoie de o tranzitie usoara, atunci cand lucrurile se schimba.
Treptat, putem tolera impulsurile senzoriale ( diferite de ale noastre) care vin de la ceilalti- mirosul lor, mediul lor inconjurator este diferit de-al nostru, vocile lor suna diferit, ei ne tin si ne ating in mod diferit.
Atunci cand copilul se simte securizat din punct de vedere al experientei senzoriale, in relatia cu figura primara de atasament, el va fi capabili sa formeze noi atasamente si sistemul sau senzorial va fi deschis catre noi experiente provocatoare.
O mama creativa incearca sa ofere copilului sau o multitudine de experiente senzoriale de joc, in mod special in decursul primul an de viata.
Acestea vor facilita o interactiune complexa cu mediul, stabilirea de noi relații, o adaptare adecvată si o evolutie armonioasă a copilului din toate punctele de vedere.
Momentul baitei este un moment sezorial foarte important datorita interactiunii cu apa si cu baloanele de sapun, cu jucariile plutitoare, cu prosoapele calde, cu pijamalutele etc.
Bebelusii se bucura de jocul senzorial interactiv, mai mult decat sa fie lasati sa se joace cu jucariile, singuri. Atunci cand sunt pregatiti de joc, ei vor crea momentul si locul pentru joaca. De asemenea, este important ca sa existe un timp de calitate si sa fie oferite diferite materiale/ obiecte, jucarii senzoriale, care sa stimuleze interesul si dezvoltarea copilului.
Pe masura ce copilul creste- tot mai multe activitati pot contribui la imbogatirea jocului si la diversificarea experientei senzoriale: plaja, gatitul, gradinaritul, sportul, gimnastica, dansul, innotul, jocul cu mingea, de-a v-ati ascunselea, constructia de case, si multe alte jocuri.
Parintii si in special mamicile, care petrec cea mai mare a timpului cu copilul, au nevoie sa cunoasca modalitati de stimulare senzoriala adecvate, pentru a oferi copilului, suficiente experiente de dezvoltare. Pentru aceasta, parintii pot participa la programele noastre de Dezvoltare Senzoriala.
Gasesc clipul foarte sugestiv pentru ceea ce poate fi o relatie hranita de un anumit tip de pasiune si de tensiune generatoare de interactiune.
E interesant ca cei doi, mentin aproape permanent un contact fizic,
in ciuda a ceea ce vor sa transmita- o incompatibilitate la nivelul personalitatii…
“ Atunci cand un profesor, parinte, terapeut, sau un facilitator, permite individului o libertate completa de exprimare simbolica, creativitatea este hranita. Aceasta permisivitate ofera persoanei libertatea de a gandi, de a simti, de a fi.” Carl Rogers – ” Toward a Theory of Creativity”
Terapiile expresive – se refera la utilizarea aspectelor noastre emotionale, intuitive in moduri diferite. Ne exprimam trairile interioare intr-o maniera creativa, exteriorizandu-le, acestea nascandu-se intr-o forma artistica ( miscare, muzica, desen, pictura, modelaj, teatru de improvizatie etc).
Utilizarea terapiei prin arta din perspectiva umanista, difera de modelul analitic si medical de utilizare a art terapiei, prin faptul ca acestea utilizeaza arta pentru a diagnostica si a trata oamenii. Cand arta este utilizata intr-un mod expresiv, pentru propria vindecare sau in scopuri terapeutice, nu suntem preocupati, nu conteaza forma artistic- estetica, formularea literara sau stilul in care persoana scrie, ori curgerea armonica a sunetelor, sau aptitudinile de dans si miscare ale persoanei.
Arta este utilizata pentru a lasa sa iasa ceea ce este de iesit, pentru a exprima, pentru a elibera.
Deasemenea, putem avea un insight, atunci cand incercam sa patrundem sensul, semnificatia exprimarii noastre creative si a intelesurilor ei. Pot iesi la suprafata, in acest fel, aspecte interesante si uneori dramatice ale fiintei noastre, aspecte intime, ascunse noua, de existenta carora nu am stiut, pana la momentul respectiv. Arta noastra vorbeste despre noi, si daca ne vom lua timpul necesar intelegerii si descoperirii sensurilor profunde, vom fi mai aproape de noi, ne vom da liberatatea de a fi cine suntem cu adevarat, de a ne exprima la adevarata noastra valoare, implinindu-ne.
Desigur unele persoane pot gasi arta ca o forma de exprimare atat de personala a propriului Self, incat, pot aprofunda acest domeniu, imbunatatindu-si abilitatile artistice. Atunci cand in Psihoterapia Centrata pe Persoana – PCP sunt utilizate tehnicile expresive-miscarea, arta, sunetul, si scrierea libera, abilitatile clientului de auto-înţelegere si acceptare, cresc rapid şi comunicarea dintre terapeut si client se imbunatateste semnificativ. Toate acestea faciliteaza auto-exprimarea. Clientii care au experimentat modalitatile creative in cadrul terapiei au raportat sentimente legate de ” un nou început” şi o libertate de a fi.
Principiile terapiei prin arte expresive, se pot constitui intr-o temelie a acestui proces de vindecare şi de descoperire. ( Natalie Rogers) • Toţi oamenii au o abilitate innascuta de a fi creativi. • Procesul de creaţie este profund transformator, este vindecare. Produsul expresiv furnizeaza mesaje importante pentru individ. • Dezvoltarea personală şi stările superioare de conştiinţă sunt realizate prin intermediul conştiinţei de sine, auto-înţelegerii, şi insight-ului. • Constiinta de sine, înţelegerea, şi perspectiva sunt realizate prin intermediul emoţiilor noastre. Sentimentele de durere, furie, frică, bucurie, şi fericire sunt ca un tunel prin care noi trebuie să trecem pentru a ajunge in partea cealaltă pentru a ajunge la autoconstientizare, intelegere si intregire. • Sentimentele şi emoţiile noastre reprezinta o sursă de energie. Această energie poate fi canalizată, poate fi eliberata şi transformată în artele de expresie. • Artele expresive, scrierea, muzica, pictura, vizualizarea creativa etc , ne conduc catre inconştientul nostru. Acest lucru ne permite adesea să exprimam faţete necunoscute anterior de catre noi, prin urmare, aduc la lumină noi informaţii şi conştientizare. • Modalitatile expresive interrelaţionează în “Conexiune Creativa” ( Natalie Rogers) . Când ne miscam, aceasta afectează modul în care scriem sau pictam. Atunci când scriem sau pictam, aceasta afectează modul în care simţim şi gândim. Conexiunea Creativa este un proces care ne aduce catre interior sau esenţă, si care este energia noastră vitala. • Exista o conexiune intre forta noastra vitala- esenta, sau sufletul nostru -şi esenţa tuturor fiinţelor. • Prin urmare, aşa cum am călătorit în interior pentru a descoperi esenta noastra sau plenitudinea, descoperim legaturile noastre cu lumea exterioară. Astfel , Interiorul şi Exteriorul devin UNUL si acelasi.
Terapia prin arte expresive reprezinta o cale catre intregire. ( Natalie Rogers)
Terapia prin arte expresive este o terapie multimodala integrativa, care pune accentul pe forta vindecatoare si eliberatoare a procesului creativ. Miscarea, dansul, pictura, desenul, sculptura, modelajul, sunetul, muzica, drama, scrisul liber ( scrierea unui jurnal etc) si improvizatia sunt utilizate ca modalitati terapeutice intr-un cadru terapeutic, care asigura clientului sustinere, empatie, acceptare pozitiva neconditionata, acesta exprimandu-si sentimentele in spatiul sigur creat de psihoterapeut. Toata arta care vine din profunzimea emotionala, asigura un proces de descoperire de sine, intelegere si autoacceptare. Sentimentele noastre, trairile, capata forma, continut, pot fi vazute si simtite ca “fiind”, sunt vizibile. Putem spune “ asta este ceea ce simt”,“ acesta sunt eu “ , “ma reprezinta”, “ face parte din mine” , “ in sfarsit ceea ce simt a capatat o forma” etc.
Tehnicile utilizate variaza de la un client la altul. Folosim imaginile ca un mijloc de expresie pentru a deschide un proces de imaginaţie. Nevoia de tehnica prescrisa vorbeşte mai mult de faptul ca terapeutii se tem uneori de necunoscut si de aspectul incontrolabil al procesului terapeutic. Prin urmare este important ca psihoterapeutul saaiba incredere în proces, in abilitatile sale si in clientul care utilizeaza pensula, creioanele, muzica, ori miscarea sau drama( teatrul).
Repertoriul de tehnici este inutil în mâinile cuiva care nu înţelege misterul de a pune pe hârtie o culoare pentru a crea o imagine cu care privitorul rezoneaza.
Nici o tehnica nu va crea confortul, atunci cand rezonanţa nu este prezenta. O alta problema, care se poate pierde in pledoaria pentru “tehnica” este ceea ce e esential in orice forma de psihoterapie, si pe care psihoterapia centrata pe persoana pune accent: RELAŢIA.
Aceasta relatie este facilitata de rezonanta legata de imaginea construita si de dorinţa terapeutul si a clientului de a fi IMPREUNA in acel spatiu care vibreaza, care “transmite”. Prin terapiile expresive putem descoperi noi inceputuri, putem accepta umbra si imbratisa lumina. Fiecare om speră si se straduieste sa creeze sens in viata sa. Terapeutul este un companion care insoteste clientul in explorarea propriei persoane, este alaturi de acesta in calatoria interioara, calatoria catre Sine, pentru a descoperi in final ceea ce este el cu adevarat, pentru a simti ca traieste cu adevarat viata sa si nu pe a altora. Abordarea umanista a artelor expresive ofera clientului posibilitatea de a –si explora dorintele, speranţele şi viziunea asupra vieţii, asupra felului in care-si doreste sa traiasca.
Metodologia umanista – centrata pe persoana, angajeaza clientul si terapeutul in activităti care faciliteaza deschiderea si onoreaza orice material psihic ce ia nastere in creatia artistica, in orice forma.
In conceptia centrata pe persoana se pune accent, in toate interactiunile umane, pe:
– Creativitate
– Autodirectionare
– Potentialul individului
– Sens
Prin participarea la procesul artistic, persoana se autodezvaluie, este autocreatoare, inainteaza catre implinirea de sine si o viata cu sens.
Persoana care a intrat in terapie “ isi mentine controlul asupra propriului destin “ Moustakas ( 1994)
Terapeutul trateaza clientul cu respect, este atent si se raporteaza la sistemul de referinta al acestuia, este alaturi de el in explorarea propriei persoane, in cautarea si gasirea propriului drum, in valorizarea propriului potential si in cautarea sensului in viata sa. Astfel, indiferent de starea clientului, oricare ar fi tulburarea ce ii afecteaza viata, intotdeauna va exista posibilitatea de rezolvare a situatiei si de gasire a sensului, de implinire a potentialului personal, cu ajutorul proceselor artistice, in contextul relatiilor terapeutice.
Copyright@ Laura – Simona Ciocoiu
( extras din lucrarea ” Calatoria interioara prin arte expresive- o abordare centrata pe persoana „prezentata la Conferinta ” Procesul devenirii – continuitate şi schimbare- 10 ani de Psihoterapie Centrată pe Persoană în România” )
Un studiu recent arata ca muzica ambientala are efect pozitiv in recuperarea pacientilor care au fost supusi unor interventii chirurgicale. Astfel, in urma auditiilor muzicale ( muzica ambientala), s-a constatat o diminuare a efectului negativ al mediului, cresterea capacitatii de recuperare a pacientilor si modificarea raspunsului lor la durere.
In acest studiu, pacientii care au avut o interventie chirurgicala determinata de cancer, au primit ingrijire medicala standard.
Jumatate dintre acestia au primit un MP3 player si au beneficiat de un program cu muzica ambientala ( instrumentala), la volum maxim de 60 decibeli – si au fost incurajati de catre personalul care le acorda ingrijire sa asculte cel putin o jumatate de ora dupa ce isi luau medicatia, de doua ori pe zi.
Inainte de tratament, toti pacientii au avut niveluri similare de anxietate, durere și iritație la nivelul de zgomot din mediu. Trei zile mai târziu, pacientii care au ascultat muzica ambientala au spus ca au fost capabili de a gestiona mai bine durerea lor și au fost mai puțin deranjati de zgomotul din spital, in timp ce pacientii fara muzica nu au experimentat nici o schimbare, potrivit studiului.
Interventiile chirurgicale constituie o experienta traumatizanta, astfel incat gasirea unor metode prin care pacientii sa se simta cat mai confortabil cu aceasta situatie de viata, poate reprezenta un obiectiv important pentru echipa terapeutica. De aceea psihoterapeutul are un rol esential in cadrul recuperarii.
Discutiile cu acesta si programele de interventie specializata, care sa ii aduca pacientului o stabilitate si un spatiu sigur in care poate sa exploreze temerile si preocuparile sale, sunt esentiale. Prin meloterapie ( music therapy), art terapie si alte tehnici creative, pacientii pot sa- si restabileasca mai usor starea de bine si de confort emotional si fizic, asa cum demonstreaza acest studiu si capacitatea lor de recuperare creste simtitor.
Cei mai mulți dintre noi ascultam muzica pentru a ne elibera de stres, de suferinta emotionala, dar iata ca acest studiu demonstreaza ca si durerea fizica poate fi ameliorata cu ajutorul muzicii.
Indiferent unde ne-ar purta o melodie, ea ne aduce, întotdeauna, mai aproape de noi. Laura- Simona Ciocoiu
Muzica face parte din viata noastra incepand cu momentul in care copilasul se afla in burtica mamei, continuand cu bebelusii etc si pe tot parcursul vietii, indiferent de varsta, ea ne insoteste, fie ca ca o ascultam sau ca invatam sa interpretam muzica la un instrument, ori o dansam.
Copiii folosesc muzica pentru a explora, pentru a invata, pentru a interpreta, a face fata situatiilor, si a se adapta cultural la lumea inconjuratoare (Neelly, 2007).
Cantatul reprezinta activitatea muzicala de baza in relatia dintre copil si mama sa. O legatura de atasament puternica se formeaza atunci cand mama si copilul sunt conectati in aceasta maniera si caile de comunicare sunt deschise.
Muzica poate sa elibereze de stres, sa ofere alinare, sa asigure suport emotional si sa ofere acel spatiu sigur in care identitatea si imaginea de sine a copilului sa isi gaseasca locul pentru o dezvoltare sanatoasa, armonioasa.
O mare parte din timpul petrecut intr-o zi de catre copiii intre 2 si 18 ani, este indreptata catre ingestia de materiale informative oferite de canalele media: TV, reviste si aici intra si muzica.
Astfel, ne putem intreba: cum este muzica utilizata si ce poate ea sa ofere copiilor nostri?
In mai toate magazinele, atunci cand mergem la cumparaturi, auzim muzica, o putem asculta pe telefon, la radio, face parte din coloana sonora a filmelor, mergem la concerte etc.
Muzica este esentiala in dezvoltarea umana si beneficiile pe care ea le ofera, sunt numeroase, deoarece muzica stimuleaza creierul prin actiunea sa la nivelul tuturor ariilor corticale!
Muzica faciliteaza dezvoltarea memoriei, dezvoltarea emotionala si identificarea starilor emotionale, dezvoltarea motorie fina si grosiera, coordonarea ochi- mana, constientizarea si controlul asupra propriului corp, relaxarea musculara si eliberarea de starile tensionale.
Chiar daca nu fiecare copil este un geniu al muzicii, si poate nu va studia un instrument, sau nu va alege calea muzicii, el poate beneficia de pe urma acesteia, in special atunci cand ia forma stimularii senzoriale. Prin educarea ritmului , copilul invata sa isi simta propriul corp, sa isi coordoneze miscarile, sa isi pastreze echilibrul etc.
Terapia prin muzica ( Music Therapy)- reprezinta folosirea muzicii si sunetului intr-un mod structurat astfel incat sa promoveze starea de bine la nivel mental, fizic, emotional si social a unui individ. Ea poate lua forma improvizatiei ( cand clientul isi creeaza muzica, asa cum simte), recrearii muzicii ( atunci cand clientul canta sau interpreteaza muzica deja compusa) , compunerii muzicii ( atunci cant terapeutul ajuta cleintul sa compuna propria muzica, sa scrie versurile, sa inregistreze, chiar si / sau sa produca un videoclip etc), ascultarii muzicii – auditiile muzicale ( cand experienta ascultarii se poate centra pe aspectele emotionale, estetice, fizice, spirituale, intelectuale etc)
Pe muzica se pot scrie povesti, se poate picta, desena, se pot face asociatii libere, ne putem relaxa, putem medita, putem dansa, putem face vizualizari creative
sau pur si simplu ne putem misca asa cum simtim,
putem sa fim in contact cu noi, cu corpul nostru.
Muzica favorizeaza mentinerea atentiei, dezvoltareea creativitatii si valorificarea intregului potential de care persoana dispune.
Jocul prin muzica de improvizatie faciliteaza integrarea copiilor care prezinta intarzieri in dezvoltare si reprezinta o modalitate prin care se creeaza un context comunicational, ideile si emotiile care apar in timpul jocului pot fi descoperite, recunoscute, exprimate si impartasite cu ceilalti din grup. Astfel dezvoltarea comportamentelor sociale si emotionale sunt stimulate: copilul isi autoregleaza emotiile, isi imbunatateste stima de sine, invata sa coopereze etc
Contactul timpuriu cu muzica, educatia muzicala timpurie favorizeaza dezvoltarea ariilor corticale raspunzatoare de dezvoltarea limbajului si gandirii. Studiile arata ca muzica este implicata in dezvoltarea emisferei stangi a creierului, care favorizeaza procesarea limbajului.
Deasemenea, cercetarile arata ca exista o legatura cauzala intre muzica si inteligenta spatiala ( abilitatea de a percepe lumea inconjuratoare cu acuratete si de a forma reprezentari ale lucrurilor). Acest tip de inteligenta prin care putem vizualiza imaginea completa a lucrurilor, este implicata in rezolvarea problemelor matematice, in procesele de analiza si sinteza.
Copiii care iau contact cu arta, cu muzica, de timpuriu, invata sa gandeasca in mod creativ si sa –si dezvolte capacitatea de a rezolva probleme, reusesc sa imagineze diferite solutii, isi depasesc limitele si ideile preconcepute.
Pentru ei, intrebarile legate de arta nu au doar un singur raspuns.
Muzica ( terapia prin muzica) este utilizata cu rezultate deosebite in terapia copiilor cu intarzieri in dezvoltare, in terapia copiilor cu simptome din spectrul autist, in sfera tulburarilor senzoriale, a afectiunilor neurologice, intarzierilor indezvoltarea motorie si trebuie utilizata in mod special in oncologia pediatrica si nu numai.
