de master | iul. 2, 2013 | Evenimente
Obiectivele workshop-ului
Workshop-ul va da posibilitatea participanţilor de a explora în detaliu dificultăţile ce apar în terapia cu persoanele care au experimentat trauma: abuz sexual, emoţional, fizic, accident, doliu, divort ( pierderi ), proceduri medicale invazive, boli grave, cancer etc .
Participanţii vor învăţa să pună în practică modalităţi verbale şi nonverbale în lucrul cu clientii traumatizaţi.
Participanţii vor experimenta puterea artei, jocului, miscarii, metaforelor şi poveştilor în înţelegerea, conţinerea traumei şi crearea unor perspective noi asupra ei.
Vor fi ilustrate metode de lucru creativ în terapia traumei:
– A lucra direct şi indirect cu trauma
– A face faţă complexităţii de semnificaţii, sentimente, trăiri şi gânduri asociate traumei
– A crea relaţia care este esenţială în terapie ( empatie, acceptare pozitivă necondiţionată, încredere, predictibilitate şi respect şi un mediu care să ofere siguranţă)
– A crea o atitudine de reflectare şi externalizare legată de trecut, de prezent şi viitor
Congresul International de Psihologie Aplicata– Brasov
Descrierea workshop-ului
Persoanele care au experimentat trauma se simt deseori nejutorate, ruşinate, trăiesc sentimente de confuzie, nu au încredere în ele şi în cei din jur. Este esential ca terapeutul care lucrează cu trauma, să fie preocupat de crearea unei relaţii terapeutice care să ofere siguranţă, încredere şi empatie.
Intervenţiile creative ajută la externalizarea traumei.
De cele mai multe ori, comunicarea verbală este afectată după un eveniment traumatic, cuvintele sunt greu accesibile. În aceste situaţii este important ca terapeutul să utilizeze o serie de mijloace creative de exprimare.
Acest atelier este unul care pune accent pe fizic şi experenţial şi subliniază efectul terapeutic al diferitelor metode creative, valorizand resursele personale care se află în fiecare dintre noi (rezilienţa ).
Congresul de Psihotraumatologie- Bucuresti
Oferă idei pentru sprijinirea persoanelor care au experimentat trauma, pentru ca ele să-ţi poată continua viaţa. Nimeni nu are nevoie să ramâna blocat în noroi! Putem să –i ajutăm să isi continue drumul!
E important ca terapeutul care lucrează cu trauma, să experimenteze el însuşi aceste metode.
Este o abordare centrata pe persoana in care vom lucra pe corporalitate- proiecţie- rol,
tehnici din terapia prin joc, art terapie, dramaterapie etc
Abilitati ce vor fi exersate
Participanţii vor exersa o serie de abilităţi ( empatie, acceptare pozitivă necondiţionată, congruenţă ) necesare în activitatea de terapie cu persoanele care au experimentat diferite tipuri de traumă.
Se va pune accent pe învăţarea experenţială, creativă,
iar participanţii se vor implica activ în desfăşurarea workshop-ului.
Congresul de Psihotraumatologie, Bucuresti
Cui ne adresam ?
Profesioniştilor din domeniile psihologiei, psihoterapiei, psihiatriei, consilierii, educaţiei, educaţiei speciale, psihopedagogiei, precum şi tuturor celor implicaţi în activitati cu persoanele care au experimentat trauma in diferite forme.
Nr. de participanti: min. 12 persoane
Durata : 4 ore
Costuri: 200 ron
IMPORTANT
In cadrul workshop- ului vor fi utilizate o serie de materialele, puse la dispozitie de catre psihoterapeut ( fise, creioane colorate, acuarele, toate accesoriile si materialele necesare pentru crearea mastilor si a celorlate expresii creative etc ).
Prin intermediu acestora, participantii vor experimenta in mod creativ si practic, aspectele prezentate.

NOTA
Workshop-ul a fost sustinut si in cadrul unor Congrese Nationale si Internationale unde s-a bucurat de aprecierea participantilor si de un feedback pozitiv, prezentand informatii recente in legatura cu abordarea contemporana a traumei.
– Congresul National de Psihotraumatologie“ Dincolo de trauma: resurse si oportunitati“, Bucuresti 6- 9 octombrie 2011,. http://www.psihotraumatologie.ro/lectori.php
– Congresul International de Psihologie Aplicata ” Psihologii – Aici si Acum” ed. a II a, Brasov, 19- 21 aprilie 2013 http://www.psihologii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=62&lang=ro

Feedback participanti

Congresul International de Psihologie – Brasov
LECTOR
Laura- Simona Ciocoiu, psihoterapeut cu drept de libera practica si experienta de peste 19 ani in domeniu – CV aici
IMPORTANT
Optional, pentru participantii interesati, workshop-ul poate fi completat cu 2 ore de dezvoltare personala, in care, participantii vor lucra cu o trauma personala, in mod creativ.
Workshop-ul este organizat in Bucuresti, Craiova, Constanta, Timisoara, Piatra Neamt etc
2015 ( datele vor fi anuntate dupa completarea grupelor)
Bucuresti- 29 mai , octombrie
Craiova– noiembrie
Constanta– noiembrie
Piatra Neamt– octombrie
Timisoara– octombrie
2014
Bucuresti– 26 aprilie, 25 octombrie, 13 decembrie
Constanta– 17 mai
Craiova– 20 septembrie
Brasov – 27 septembrie
Timisoara– 18 octombrie
Piatra Neamt– 22 noiembrie
2013
Bucuresti– 5 octombrie
Constanta– 19 octombrie
Craiova– 26 octombrie
Timisoara– 16 noiembrie
Piatra Neamt– 23 noiembrie
NOTA: pentru deplasarile in alte orase, costul legat de transport, va fi suportat de catre cursanti
Pentru detalii si inscrieri:
Laura- Simona Ciocoiu, psiholog- psihoterapeut
Tel 0723 366 515
laura@consiliere-psihoterapie.ro
de master | iul. 2, 2013 | Evenimente
In infertilitate sunt intalnite numeroase simptome si stari emotionale- depresie, anxietate, furie, sentimentul de vinovatie, sentimentul pierderii etc. Infertilitatea este o trauma si reprezinta una dintre crizele majore ale vietii, pe care un cuplu le poate trai.
Infertilitatea afecteaza stima de sine, imaginea de sine, increderea in sine, relatiile in cuplu si cu ceilalti, perspectiva asupra vietii etc.
Studiile de specialitate arata ca tratamentul infertilitatii trebuie sa se axeze atat pe latura medicala, cat si pe cea psihoterapeutica, prin interventii specifice.
Pentru femeile care nu pot concepe copii relatia acestora cu creativitatea este complicata si
uneori poate fi dificil de relevat.
Pentru multe dintre ele, potentialul creativ este blocat, iar acest aspect poate avea un efect devastator.
In lipsa capacitatii de a concepe si de a da nastere unui copil,
o femeie se poate simti deconectata de la capacitatea sa creatoare.
Conceperea unui copil reprezinta o experienta umana, care ne tine conectati cu misterul creatiei. Este un aspect care are radacini in lumea fizica si este incarcat de semnificatii simbolice.

Multe femei vin in terapie pentru ca au sentimentul de gol interior, se simt pustiite sau necreative, traiesc frica de a nu fi nimic in ele, sau ca ceea ce este in ele este distructiv. Pentru femeile care se lupta cu infertilitatea, aceste sentimente si trairi sunt amplificate. Unele femei au decis sa nu conceapa copii, altele nu pot face din cauze medicale. Altele au decis sa amane aparitia unui copil.
Pentru femeile a caror infertilitate este “ inexplicabila” si care nu se datoreaza unor cauze fiziologice, medicale, acolo nu este nici o pierdere, ci mai degraba este un gol. In fiecare femeie exista un spatiu in care copilul poate veni . Copilul concret, fizic nu poate fi conceput, dar “copilul simbolic” va fi mereu acolo.

Pentru femeia care nu poate avea copii, lupta aceasta interioara se poate transforma, uneori, intr-o lupta impotriva ei.
Tocmai de aceea este esential sa accepte asta si sa invete sa lucreze cu ea si cu potentialul pe care il are.
In cadrul terapiei vom lucra prin tehnici creative pentru deblocarea potentialului creator – crearea de mandale, desen, pictura, scris, muzica, dans, drama (teatru), crearea de masti, povesti, colaje, sandplay therapy ( jocul cu nisip ) etc.
Acest proces se desfasoara intr-un spatiu terapeutic, iar persoanele sunt insotite in acest demers terapeutic cu intelegere, empatie si acceptare pozitiva neconditionata.
Pentru detalii si informatii:
Laura- Simona Ciocoiu, psiholog- psihoterapeut
Centrul de Psihoterapie si Dezvoltare Personala
Tel 0723 366 515
laura@consiliere-psihoterapie.ro
de master | iul. 2, 2013 | Articole
Frica de monstri, de intuneric, vampiri, animale, insecte, frica de separare ( de abandon ) sunt frici pe care copiii le experimenteaza si pe care e important sa le luam in serios, cu o atitudine de respect fata de copil si de intelegere.
Copiii au frici care, pentru noi, adultii, pot sa para nesemnificative si lipsite de sens. Dar asa le percepem noi, iar pentru copilul nostru frica este reala. Chiar daca ” monstrii” nu exista in realitate ( pentru noi ), pentru copil, in realitatea lui, acestia chiar exista.
Unii copiii vorbesc deschis despre aceste frici, altii, le tin in ei, pana cand intr-un fel sau altul, ele ies la suprafata. Pentru ca un copil sa poata vorbi despre fricile sale, care sunt atat de personale si intime, e foarte important ca relatia sa cu parintii, (cu mama, de cele mai multe ori) sa fie o relatie foarte deschisa, copilul sa simta ca poate avea incredere, ca e inteles si acceptat cu fricile lui.
Copiii foarte mici
Incepand cu primele momente de viata, copilul incepe sa-si formeze si sa-si dezvolte atasamentul fata de mama ( in primul rand ) sau fata de alte persoane care au grija de el.
Frica de separare
Separarea de persoanele semnificative pentru el, poate sa creeze anxietate si crize de plans. A lasa copilul sa planga, fara a fi alaturi de el, atunci cand experimenteaza frica, nu face decat sa creasca anxietatea acestuia si copilul inveta, daca aceasta experienta se repeta , ca atunci cand are nevoie, nu se afla nimeni langa el. Intr-un final, se va opri din plans, obosit si epuizat, cu sentimentul ca e singur si abandonat, dezvoltand un atasament nesigur.
Atunci cand mama pleaca de langa el, e important sa vorbeasca cu cel mic, si cand revine, sa-l anunte. In felul acesta copilul va fi asigurat ca mama se intoarce si el va capata incredere. Atunci cand copilul devine anxios in prezenta unor persoane noi, pe care nu le cunoaste, e important sa il asiguram ca totul e OK si e important ca el sa faca cunostinta cu aceste persoane, tinandu-l in bratele noastre. Gradual, el poata sa fie lasat sa exploreze noua persoana, spatiul nou etc. Copilul are nevoie de incredere si asigurare ca poate sa faca asta in siguranta, in prezenta mamei, care, treptat, il lasa pe copil sa exploreze spatiul si sa se indeparteze, fara a-l forta sa faca asta.
Intotdeauna e important sa anuntam copilul, atunci cand plecam, fara sa ne furisam ( multi parinti procedeaza asa, atunci cand copilul e lasat la gradinita si trece printr-o perioada dificila in care nu se adapteaza – parintii se furiseaza si dispar atunci cand copilul nu e atent.) Asta nu face decat sa creasca neincrederea si sentimentul de insecuritate.
Recomandam sa-i spuneti copilului ca veti pleca, si sa discutati cu el despre asta, sa-l asigurati intotdeauna ca va intoarceti! Asta face sa creasca increderea lui in dvs, sa dezvolte un atasament sigur, fara frica de a fi abandonat. Puteti incerca sa-l implicati pe cel mic intr-o activitate preferata si, abia apoi sa plecati, dar nu inainte de a-i spune ca veti face asta si de a-l asigura ca va intoarceti la el curand.
Copiii au nevoie de stabilitate si ritualuri pentru ca sa invete ca pot sa aiba incredere in dvs, sa aiba certitudinea ca lucrurile se intampla intr-un anumit fel, totul sa fie previzibil ( ritualul de noapte buna, ritualul de ramas bun etc). Adaptarea la situatii noi, se face treptat, gradual, nu dintr-o data ( primele zile la gradinita, colegii noi, a dormi cu o ruda, in absenta mamei etc).
Copii cu varste cuprinse intre 2- 6 ani
„In mod normal, copilul intre 18 – 36 de luni isi depaseste anxietatile varstei cu ajutorul parintilor”, scrie Selma H. Fraiberg in cartea Anii magici. Cum sa intelegem si sa rezolvam problemele copiilor. ” Simpla incurajare din partea acestora linisteste unele dintre fricile mai simple de la aceasta varsta. Asta se intampla deoarece, in acest interval de varsta, copiii atribuie parintilor puteri magice, iar acestia pot indeparta pericolele folosind doar cateva cuvinte, sau le pot oferi protectie, doar luandu-i in brate”.
Copyright © Laura- Simona Ciocoiu
Imaginatia bogata a copiilor contribuie la dezvoltarea acestor frici. Copiii cu varste cuprinse intre 2 si 6 ani experimenteaza frica de monstri, frica de intuneric , iar pe masura ce copiii cresc, ( la scolari) alte frici le iau locul, fiind mai “ elaborate “ ( adesea ei se tem sa nu fie batuti de colegi, sau apare frica de a nu fi respins de catre ceilalti ) .
Frica de monstri
E important sa respectam fricile copiilor nostri, sa-i tratam cu respect, seriozitate, fara sa glumim pe seama lor si sa minimalizam frica. Sunt parinti care-i iau in ras pe copii: “ Ei, ti-e frica de monstri ! De care monstri? Monstrii nu exista ! “. Pentru copii, monstrii chiar exista!
Ca si parinte, putem sa-i cerem copilului sa ne deseneze acest monstru, sa-l rugam sa ne vorbeasca despre acesta, despre ce-l face sa-i fie frica. In terapie, acest lucru se poate face cu ajutorul terapeutului, acesta putandu-i cere copilului sa-l deseneze, si chiar sa-si imagineze cum ar arata el, copilul, daca ar fi un monstru. Deasemenea, in cadrul terapeutic, copiii pot crea monstri, sau se pot juca cu marionete / papusi care infatiseaza monstri etc.


Frica de intuneric
Majoritatea copiilor prefera sa doarma cu parintii ( cu mama, in mod special) si atunci cand se intampla sa doarma singuri, de cele mai multe ori, ei cer sa doarma cu lumina aprinsa ( cu o lumina de veghe ). Aceasta frica poate persista si la varste mai mari, 10- 11 ani, dar e important sa intelegem copilul si sa-l acceptam cu frica sa, sa avem incredere in el, ca va reusi sa doarma singur, cu lumina stinsa, atunci cand va fi pregatit. Putem lasa lumina aprinsa langa el, si sa-i spunem ca atunci cand va simti el ca poate sa doarma cu lumina stinsa, va putea face asta singur ( ii transmitem ca avem incredere in el si in acelasi timp, ii dam controlul asupra situatiei – poate sa faca asta atunci cand simte el ca e pregatit).
Varsta scolara
Situatiile reale care se intampla si felul in care ele sunt prezentate la TV, pot sa influenteze fricile scolarilor. Astfel apar: frica de a fi batut, frica de a fi respins de catre ceilalti, frica de a nu fi rapit etc.
Atunci cand parintii observa ca aceste frici ajung sa controleze viata copilului si acesta nu mai poate sa-si desfasoare in mod normal activitatile , e important sa solicite ajutorul de specialitate si sa apeleze la serviciile unui psihoterapeut specializat in lucrul cu copiii.
In cadrul terapiei, intr-un spatiu securizant, in care copilul se simte valorizat si respectat, fara a fi judecat pentru fricile sale, terapeutul si copilul, pot explora impreuna, aceste frici. Sentimentul de siguranta si increderea in terapeut sunt esentiale pentru aceasta explorare.
Copilul poate fi intrebat daca are un loc special in care simte nevoia sa se ascunda, sau daca se protejeaza intr-un anumit fel de ceva ce i-ar putea face rau. In situatia in care copilul are un plan, o strategie foarte elaborata prin care se protejeaza, este evident ca traieste un sentiment de insecuritate si se simte amenintat, ii este frica de ceva/ cineva.
Un nivel obisnuit de anxietate, poate feri copilul de situatii care-i pot face rau, dar, la copiii cu un grad crescut de anxietate, imaginatia bogata si experientele traite, pot influenta aparitia fricilor. Uneori, se intampla ca parintii sa vina cu propriile lor frici/ anxietati, in relatia cu copiii, avand propriile experiente de atasament nesigur si purtandu-le cu ei tocmai din copilarie si din relatiile lor cu parintii.
Copyright © Laura- Simona Ciocoiu
Cum pot parintii sa-l ajute pe copil sa faca fata fricilor sale?
– Sa accepte fricile copilului si sa il inteleaga, sa le trateze , asa cum si copilul o face, in mod real. Copilul are nevoie de suport si asigurare din partea parintilor ori de cate ori ii este frica. Unele frici sunt “ bune”, benefice . Copilul capata simtul precautiei ( frica de persoane straine il face sa aiba grija cu cine intra in contact). Pe masura ce creste, copilul isi va dezvolta capacitatea de intelegere de tipul cauza – efect, va reusi sa faca diferentierea intre ceea ce este real si ceea ce este in imaginatia sa.
– mama nu-l cearta pentru intrebare, nu ii respinge emotia de frica, ci o accepta si ii da o solutie, dupa care, nu uita sa il asigure ca evenimentul de care ii este frica nu se va intampla
– Acceptarea Fricii ( nu il certa pt intrebare)
– „Din moment ce incercati sa va acceptati pe dvs. insiva, cu propriile temeri, nu ii invinovatiti sau condamnati pe copiii dumneavoastra, pentru temerile lor!” sfatuiesc psihologii Ellis si Wolf, in cartea Cum sa cresti un copil fericit si sanatos din punct de vedere emotional.
– Incurajati copiii sa vorbeasca despre fricile lor, ( si noi le putem impartasi fricile noastre) despre sentimentele lor legate de acestea, sa le exprime verbal sau nonverbal, sa le deseneze/ creeze (in special pentru cei mai mici) – de regula, aceasta modalitate ese utilizata in cadrul psihoterapiei , de catre specialist
– Copiii mici nu au simtul realitatii foarte dezvoltat, nu pot aprecia corect dimensiunile, marimea, spatiul. E important sa intelegem, ca pe masura ce vor creste, ei vor intelege altfel lucrurile, situatiile care le produc frica.
– Evitati sa criticati si sa luati in ras fricile copiilor
– Nu fortati copilul sa se confrunte cu fricile lui, intr-un mod brutal, sau sa aiba un comportament diferit de cel pe care-l are in situatia data. E important sa avem rabdare si sa acceptam si sa tratam frica cu mare seriozitate.
– E important sa ii dam copilului sentimentul ca poate detine controlul in unele situatii ( sa mergem cu el sa verifice daca se afla vreun monstru sub pat sau sa isi ia o jucarie preferata care “ sa-l apere “ de un posibil “ raufacator” , sa lase lumina aprinsa si sa o stinga atunci cand crede el ca e pregatit etc
– Ritualurile si activitatile repetitive, de rutina ii confera copilului sentimentul de securitate si stabilitate, de predictibilitate si –l elibereaza de starea de anxietate.

Copyright © Laura- Simona Ciocoiu
Ajutorul de specialitate
Atunci cand parintele considera ca frica influenteaza activitatea copilului si acesta este preocupat in mod exagerat de fricile sale, afectandu-i viata de zi cu zi, poate solicita ajutorul unui psihoterapeut cu experienta in lucrul cu copiii, specializat in terapie prin joc ( deoarece jocul este activitatea principala a copilului).
Daca fricile nu sunt luate in serios si parintele neaga prezenta acestora, ele se pot transforma in fobii, acestea fiind mai dificil de tratat si necesitand o interventie psihoterapeutica de durata.
Copyright © Laura- Simona Ciocoiu
de master | mai 26, 2013 | Evenimente
Ateliere de dezvoltare personală ( emoţională, cognitivă şi socială ) prin tehnici creative
În societatea modernă este esenţială încrederea în sine pentru reuşita în diferite paliere ale vieţii ( viaţa personală, profesională, socială etc) .
Imaginea şi stima de sine, ncrederea în forţele proprii, contribuie la adaptarea adecvată la cerinţele vieţii şi ale societăţii.
O persoană se dezvoltă permanent de- a lungul vieţii, iar această dezvoltare este esenţială în decursul primilor 7 ani. De felul în care se dezvoltă şi creşte copilul, depinde devenirea sa ca şi adult.

Orice părinte este preocupat de creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului său şi atitudinea sa faţă de copil, influenţează stima de sine, încrederea şi imaginea de sine.
Dacă se asigură copilului un mediu propice dezvoltării, un mediu în care să se simtă în siguranţă, acceptat aşa cum este şi să fie înţeles empatic, acesta va atinge potenţialul său maxim.
Tocmai de aceea, preocuparea noastră, este de a asigura acest mediu care să-i ofere siguranţă, stabilitate, respect şi empatie, care să-l ajute să se dezvolte armonios, mediul în care resursele sale interioare să fie activate şi potenţate.

Tehnicile creative asigură persoanei acea libertate de exprimare, şi de explorare, de eliberare emoţională, ajută persoana să gândească creativ, să fie flexibilă, fără inhibiţii.
Copii experimentează prin joc, posibilităţile de a fi ei înşişi, de a-i înţelege pe ceilalţi, cooperează, şi-şi depăşesc blocajele care-i împiedică să fie creativi.
În cadrul acestor ateliere sunt utilizate tehnici din art terapie, dramaterapie şi terapie prin joc: pictură, desen, modelaj, colaj, exerciţii de imaginaţie dirijată, marionete, teatru, muzică, dans, utilizarea sunetelor, poveşti, maşti, ritualuri etc

Beneficii pentru copii:
1. Îmbunătăţirea stimei de sine
2. Crearea unei imaginii de sine pozitive
3. Recunoaşterea sentimentelor
4. Exersarea şi dezvoltarea abilităţilor sociale şi emoţionale cu copiii care au dificultăţi cognitive, de comunicare şi de relaţionare etc
5. Dobândirea încrederii în forţele proprii
6. Mobilizarea resurselor interioare pentru adaptarea la situaţii noi
7. Dezvoltarea spontaneităţii
8. Dezvoltarea creativităţii
9. Găsirea de soluţii la problemele personale
10. Îmbunătăţirea abilităţilor din sfera emoţională, verbală şi cognitivă


Centrul de Psihoterapie si Dezvoltare Personala – Laura Ciocoiu, va organiza in perioada 30 mai- 2 iunie, in cadrul targului KIDEX, destinat copiilor intre 0- 5 ani si parintilor acestora, ateliere ( sesiuni) de dezvoltare personala prin arta, joc si drama, pentru copii. ( Ne gasiti la ROMEXPO, pavilion A, stand 6.)
Pentru o gestionare eficienta a timpului si a activitatilor cu copiii, persoanele interesate isi pot inscrie copilasii, la adresa de mail: laura@consiliere-psihoterapie.ro
Va asteptam cu drag!
*******************